Un model bun
Un mullah vru sa-si protejeze fiica de pericolele vietii. Cand veni vremea si ea se facu o adevarata floare a frumusetii, el o lua deoparte si ii vorbi despre josnicia si rautatea lumii:
"Draga mea fiica, zise el, tine minte ce-ti spun. Toti barbatii vor un singur lucru. Barbatii sunt vicleni. Ei pun capcane oriunde pot. Nu-ti dai seama cum te afunzi tot mai adanc in mlastina dorintelor lor. Vreau sa-ti arat calea nefericirii. Mai intai, barbatul se da in vant dupa cele mai bune trasaturi ale tale si te admira. Apoi, te invita sa iesi cu el. Apoi, amandoi treceti pe langa casa lui, iar el mentioneaza ca vrea doar sa-si ia haina. Te intreaba daca nu ti-ar placea sa intri in casa cu el. Sus, te invita sa iei loc si-ti ofera un ceai. Amandoi ascultati muzica si, la momentul potrivit, se arunca dintr-o data asupra ta. Astfel, tu esti violata, si noi suntem violati, mama ta si cu mine. Familia noastra e violata si buna noastra reputatie este pierduta."
Fetei ii mersera cuvintele tatalui drept la inima. Ceva timp dupa aceea, urca sus la tatal ei si zambi mandra:
"Tata, il intreba ea, esti oare profet? De unde ai stiut cum se intampla totul? A fost exact asa cum mi-ai descris. Mai intai mi-a admirat frumusetea. Apoi m-a invitat in oras. Ca prin coincidenta, am trecut pe langa casa lui. Apoi bietul baiat a observat ca-si uitase haina. Si, ca sa nu raman singura, m-a invitat sa intru in apartamentul sau. Cum cer bunele maniere, mi-a oferit ceai si a luminat ziua cu o muzica frumoasa. In acel moment, m-am gandit la cuvintele tale si am stiut exact ce se va intampla. Dar vezi, sunt vrednica sa-ti fiu fiica. Cand am simtit ca se apropie momentul, m-am aruncat asupra lui si l-am violat, pe el, pe parintii lui, familia, buna reputatie si stima lui!"
(Nossrat Peseschkian - Povesti orientale)
duminică, 5 septembrie 2010
joi, 2 septembrie 2010

Marilynne Robinson - Galaad
-Sunt doua ocazii cand frumusetea sacra a Creatiunii devine orbitor de vizibila, si ele apar impreuna. Una este cand simtim insuficienta noastra fata de lume si o alta este cand simtim insuficienta extrema a lumii fata de noi.
-Memoria poate face un lucru sa para mai mult decat a fost in realitate.
-Interdictia isi pierde forta daca este invocata pentru orice.
-Omul se naste ca sa sufere, dupa cum scanteia se naste ca sa zboare.
-Scurt ne e somnul, de-a pururi vom trai, si/Moarte nu va mai fi; Moarte, vei muri. (John Donne)
-Daca ati vrea sa aflati cum e iadul, nu tineti mana deasupra flacarii unei lumanari, ci doar ganditi-va la cel mai rau si mai parasit loc din sufletul dumneavoastra.
-Odata am auzit ca noi, crestinii, veneram tristetea. Ceea ce este intru totul adevarat. Dar noi, este corect sa o spunem, credem ca in ea se afla un mister sacru.
-Cred ca in tristete este demnitate pur si simplu pentru ca este bunavointa lui Dumnezeu sa fie asa. Intotdeauna El ii ridica pe cei doborati.
-Profetii iubesc oamenii pe care ii pedepsesc.
-Cele mai rele ocazii pot avea o mare valoare ca experiente. Si destul de des, atunci cand ne gandim ca ne aparam, ne luptam cu salvatorul nostru.
marți, 24 august 2010

Honore de Balzac - Stralucirea si suferintele curtezanelor
Numai semintiile venite din pustiu au in ochi puterea de a-i fascina pe toti, caci intotdeauna o femeie fascineaza pe cineva. Ochii lor pastreaza, fara indoiala, ceva din nemarginirea pe care au contemplat-o. Natura prevazatoare a inarmat oare retinele lor cu cine stie ce strat care sa reflecte si deci sa le ingaduie a rezista la mirajul nisipurilor, la revarsarile soarelui si la cobaltul arzator al vazduhului? Sau poate ca fiintele omenesti imprumuta, ca si celelalte, ceva de la mediul in care se dezvolta si pastreaza vreme de veacuri insusirile pe care le-au extras de acolo?
-Fiica mea, zise cumplitul judecator. Exista o iubire care nu se destainuieste in fata oamenilor si ale carei marturisiri sunt primite ca un suras de fericire de catre ingeri.
-Care anume?
-Iubirea fara speranta, cand inspira viata, cand da temei jertfei, cand innobileaza toate faptele prin nazuinta de a ajunge la o desavarsire ideala. Da, ingerii incuviinteaza aceasta dragoste, caci ea duce la cunoasterea lui Dumnezeu. Sa te desavarsesti neincetat, ca sa te faci demn de cel pe care-l iubesti, sa aduci mii de jertfe tainice, sa-l adori de departe, sa-ti dai sangele picatura cu picatura, sa-i sacrifici amorul tau propriu, sa nu mai ai nici trufie, nici manie, sa-l scutesti pana si de a cunoaste geloziile cumplite pe care ti le seamana in inima, sa-i dai tot ce doreste, fie chiar si in paguba ta. Sa iubesti ce iubeste el, sa ai vesnic fata intoarsa spre el, ca sa-l urmaresti fara sa stie.
Femeile ce au dus viata care-i repugna atat de violent in clipa aceea lui Esther ajung la o totala nepasare fata de infatisarea exterioara a barbatului. Seamana cu criticul literar de astazi - comparabil cu ele in anumite privinte - si care ajunge la o adanca nepasare fata de formulele artei. A citit atatea lucrari, vede atatea trecand prin fata ochilor, s-a obisnuit intr-atata cu paginile scrise, a cunoscut atatea deznodaminte, a vazut atatea drame, a compus atatea articole fara sa spuna ce gandea, tradand atat de adesea cauza artei in favorul amicitiilor si dusmaniilor, incat ajunge sa fie dezgustat de tot si continua totusi sa judece.
sâmbătă, 21 august 2010

Moise si pastorul
Moise l-a auzit odata pe un pastor rugandu-se astfel: "O, Doamne, arata-mi unde esti, ca eu sa pot deveni robul Tau. Iti voi curata incaltarile, Iti voi pieptana parul, Iti voi coase hainele si-ti voi aduce lapte."
Cand Moise l-a auzit rugandu-se in chipul acesta lipsit de noima, l-a dojenit, zicandu-i: "O, zaludule, desi tatal tau a fost un om pios, tu ai devenit un necredincios. Dumnezeu este Duh si nu are nevoie de lucruri atat de grosolane pe cat iti inchipui tu, in neghiobia ta."
Pastorul fu atat de rusinat de mustrarea aceasta incat isi rupse hainele si fugi in pustie. La care se facu auzita o voce din cer: "O, Moise, unde mi-ai alungat servitorul? Misiunea ta este sa impaci poporul meu cu Mine, nu sa-i alungi de la Mine. Am dat fiecarui neam obiceiuri diferite si forme diferite de-a Ma slavi si a Ma adora. Eu nu am nevoie de laudele lor, caci sunt mai presus de ele. Nu la vorbele rostite imi plec eu urechea, ci la inima cu care sunt daruite. Nu de cuvinte mestesugite am Eu trebuinta, ci de o inima arzatoare. Felurite sunt caile prin care oameni imi arata devotiunea lor, dar cata vreme rugaciunile lor sunt sincere, Eu le primesc."
(Rumi - Mathnawi)
joi, 1 iulie 2010
Amadou & Mariam - Je pense a toi
Niste versuri atat de simple, insa atat de semnificative...
Je pense a toi, mon amour, ma bien aimee (Ma gandesc la tine, dragostea mea, iubita mea)
Ne m’abandonne pas, mon amour, ma cherie (Nu ma abandona, dragostea mea, draga mea)
Quand je suis dans mon lit, je ne reve qu’a toi (Cand sunt in patul meu, nu visez decat la tine)
Et quand je me reveille, je ne pense qu’a toi (Si cand ma trezesc, nu ma gandesc decat la tine)
Si je ne te vois pas, je ne peux rien dire (Daca nu te vad, nu mai pot spune nimic)
Je ne peux rien faire, je ne peux rien voir (Nu pot sa fac nimic, nu pot vedea nimic)
Je ne veux rien savoir (Nu vreau sa stiu nimic)
Mon amour, ma cherie (Dragostea mea, draga mea)
Certains t’ont promis la terre (Unii ti-au promis pamantul)
D’autres promettent le ciel (Altii promit cerul)
Il y en a qui t’ont promis la lune (Sunt care ti-au promis luna)
Et moi je n’ai rien que ma pauvre guitare (Iar eu nu am decat chitara mea amarata).
Niste versuri atat de simple, insa atat de semnificative...
Je pense a toi, mon amour, ma bien aimee (Ma gandesc la tine, dragostea mea, iubita mea)
Ne m’abandonne pas, mon amour, ma cherie (Nu ma abandona, dragostea mea, draga mea)
Quand je suis dans mon lit, je ne reve qu’a toi (Cand sunt in patul meu, nu visez decat la tine)
Et quand je me reveille, je ne pense qu’a toi (Si cand ma trezesc, nu ma gandesc decat la tine)
Si je ne te vois pas, je ne peux rien dire (Daca nu te vad, nu mai pot spune nimic)
Je ne peux rien faire, je ne peux rien voir (Nu pot sa fac nimic, nu pot vedea nimic)
Je ne veux rien savoir (Nu vreau sa stiu nimic)
Mon amour, ma cherie (Dragostea mea, draga mea)
Certains t’ont promis la terre (Unii ti-au promis pamantul)
D’autres promettent le ciel (Altii promit cerul)
Il y en a qui t’ont promis la lune (Sunt care ti-au promis luna)
Et moi je n’ai rien que ma pauvre guitare (Iar eu nu am decat chitara mea amarata).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Interviu cu Eva de Vitray - despre rugǎciune şi pelerinaj în islam Introducere Capitolul Al-Fatiha - Deschizătoarea 1. În numele lui Dumneze...
-
Interviu cu Eva de Vitray - despre rugǎciune şi pelerinaj în islam Introducere Capitolul Al-Fatiha - Deschizătoarea 1. În numele lui Dumneze...
-
Cei care ne parasesc... de Tariq Ramadan Nu intotdeauna pentru ca ii ia moartea, nu intotdeauna pentru ca fug spre orizonturi indepartate. I...
-
DRUMURI , RĂSPÂNTII, TREPTE (Dialog despre ucenicie ) ...