Amadou & Mariam - Je pense a toi



Niste versuri atat de simple, insa atat de semnificative...

Je pense a toi, mon amour, ma bien aimee (Ma gandesc la tine, dragostea mea, iubita mea)
Ne m’abandonne pas, mon amour, ma cherie (Nu ma abandona, dragostea mea, draga mea)

Quand je suis dans mon lit, je ne reve qu’a toi (Cand sunt in patul meu, nu visez decat la tine)
Et quand je me reveille, je ne pense qu’a toi (Si cand ma trezesc, nu ma gandesc decat la tine)

Si je ne te vois pas, je ne peux rien dire (Daca nu te vad, nu mai pot spune nimic)
Je ne peux rien faire, je ne peux rien voir (Nu pot sa fac nimic, nu pot vedea nimic)
Je ne veux rien savoir (Nu vreau sa stiu nimic)
Mon amour, ma cherie (Dragostea mea, draga mea)

Certains t’ont promis la terre (Unii ti-au promis pamantul)
D’autres promettent le ciel (Altii promit cerul)
Il y en a qui t’ont promis la lune (Sunt care ti-au promis luna)
Et moi je n’ai rien que ma pauvre guitare (Iar eu nu am decat chitara mea amarata).

Secretul fericirii

Intr-o zi, un copil il intreaba pe tatal sau:
-Tata, spune-mi, care e secretul fericirii?

Nestiind ce sa-i raspunda la aceasta intrebare, tatal ii propune fiului sa-l urmeze. Ies din casa, tatal calare pe batranul magar, iar fiul lui urmandu-l pe jos. Cand i-au vazut, oamenii din sat au inceput sa acuze:
-Iata un tata nedemn! Sta calare pe magar, in timp ce fiul lui merge pe jos.
-Ai auzit, fiule? Sa ne intoarcem acasa, spuse tatal.

A doua zi ies din nou, dar de data aceasta tatal isi aseaza fiul pe magar, si-l insoteste pe acesta pe jos, tinand de capastru. Vecinii au inceput sa spuna:
-Iata un fiu nedrept! Nu-si respecta tatal si-l lasa sa mearga pe jos.
-Ai auzit, fiule? Sa ne intoarcem acasa, spuse tatal.

In ziua urmatoare se urca amandoi pe magar si pleaca. Locuitorii satului ii critica din nou pe tata si pe fiu:
-Ce oameni nedrepti! Nu-si respecta animalul si-l suprasolicita in felul acesta.
-Ai auzit, fiule? Sa ne intoarcem acasa, spuse tatal.

In urmatoarea zi tatal si fiul pleaca impreuna, carandu-si singuri bagajele in spate, magarul mergand lejer in spatele lor. Si de aceasta data vecinii gasira ceva sa reproseze:
-Ia uitati cum isi poarta singuri lucrurile! S-a intors lumea pe dos.
-Ai auzit, fiule? Sa ne intoarcem acasa, spuse tatal.

Intorsi acasa, tatal ii spune fiului:
-M-ai intrebat acum cateva zile care este secretul fericirii. Nu are importanta ce faci, va exista intotdeauna cineva care sa te critice.

Fa ceea ce iti place si vei fi fericit!

Issız Adam (Singuraticul)



Am vazut acest film acum ceva vreme, difuzat la Kanal D. Am stat nemiscata si emotionata in fata televizorului, urmarind fascinanta poveste de dragoste dintre cele doua personaje, poveste care mi-a smuls lacrimi peste lacrimi (ca o femeie ce sunt) si in care se regaseste, cumva, experienta oricui a suferit din cauza unei iubiri imposibile, dar vesnice intr-un mod ciudat.

Filmul suprinde cu multa finete sentimentele in detaliu si reuseste sa transmita emotiile. Este vorba despre o frumoasa poveste de iubire intre un el si o ea, in care el, un singuratic, e dependent de prostituate si de jocurile sado-masochiste, fiind incapabil sa se implice cu adevarat intr-o relatie serioasa, iar ea, o femeie sensibila si cu sete de iubire, incearca sa il invete pe acesta dragostea. Partial, reuseste sa-l transforme, insa nu indeajuns de mult incat sa-l determine sa renunte de tot la singuratatea de care era dependent. Din pacate, asa cum afirma ea la sfarsit, el nu va face altceva decat sa imprumute la nesfarsit vietile si trupurile altora, ca apoi sa le restituie.

Puteti viziona filmul cu subtitrare in engleza aici sau pe siteul filmului, aici.

Cuiburile murdare

O porumbita isi schimba mereu cuibul. Mirosul puternic pe care il lasau cuiburile in timp era insuportabil pentru ea. Se planse de asta cu amaraciune, in timp ce vorbea cu o porumbita plina de experienta, batrana si inteleapta.
Aceasta din urma dadu de cateva ori din cap si zise: "Nu schimbi nimic, schimbandu-ti cuibul tot timpul. Mirosul care te deranjeaza nu vine de la cuiburi, ci de la tine".

(Nossrat Peseschkian - Povesti Orientale)

3-11 Porter - Surround me with your love

Indragostirea

E un mister de ce ne îndragostim.
E un mister cum se întâmpla.
E un mister când se întâmpla.
E un mister de ce unele iubiri cresc si e un mister de ce unele iubiri esueaza.

Poti sa analizezi acest mister si sa te uiti dupa motive si cauze dar nu vei reusi decât sa scoti viata din acel moment.

La fel cum însasi viata e mai mult decât suma oaselor si a muschilor si a impulsurilor electrice din corp, iubirea e mai mult decât suma intereselor, a atractiilor si a punctelor comune pe care doua persoane le împart.

Si asa cum viata e un dar ce vine si pleaca când vrea, la fel si venirea iubirii trebuie luata ca un dar de nepatruns ale carui cai nu pot fi analizate.

La un moment dat, sper ca cel putin o data în viata ta - darul iubirii va veni la tine înflorit pe deplin, si îl vei lua si-l vei celebra în toata frumusetea sa inexprimabila. Acesta e un vis pe care toti îl împartasim.

Cel mai adesea, va veni si te va acapara, te va celebra pentru un moment fugar apoi va trece mai departe.

Când aceasta se întâmpla persoanelor tinere, ei adesea încearca sa se agate de iubire si sa o tina pentru ei, refuzând sa vada ca e un dar ce e dat liber si un dar ce la fel de liber pleaca.

Când înceteaza sa mai iubeasca, sau când persoana pe care o iubesc simte spiritul iubirii plecând, ei încearca cu disperare sa recucereasca iubirea pierduta în loc sa accepte darul ce a fost si sa treaca mai departe.

Vor raspunsuri acolo unde nu sunt raspunsuri. Vor sa stie ce e în neregula cu ei, ce o determina pe cealalta persoana sa nu-i mai iubeasca, sau încearca sa schimbe ceva la cel iubit, gândindu-se ca daca câteva lucruri minore ar fi diferite, iubirea va înflori din nou.

Dau vina pe circumstante si spun ca daca pleaca împreuna departe si încep o viata noua, iubirea lor va creste.

Ei încearca orice pentru a da un înteles lucrurilor ce s-au întâmplat. Dar nu exista alt înteles dincolo de însasi iubirea, si pana când nu vor accepta caile ei misterioase, vor trai într-o mare de suferinta.

Trebuie sa stii lucrurile acesta despre iubire si sa le accepti. Trebuie sa tratezi ce îti aduce cu blândete.

Daca te trezesti îndragostit de cineva care nu te iubeste, fii blând cu tine însuti. Nu e nimic in neregula cu tine. Iubirea pur si simplu nu a ales sa ramâna în inima celeilalte persoane.

Daca descoperi pe cineva care te iubeste si tu nu o iubesti, simte-te onorat ca iubirea a venit si a batut la usa ta, dar refuza cu blândete darul pe care nu-l poti întoarce. Nu profita si nu cauza durere. Cum tratezi iubirea este cum te tratezi pe tine însuti, toate inimile simt durerea si bucuria la fel, chiar daca vietile si caile noastre sunt diferite.

Daca te îndragostesti de cineva si ea se îndragosteste de tine iar apoi iubirea alege sa plece, nu încerca sa o recuperezi sau sa cauti un vinovat. Las-o sa plece. Exista un motiv si exista un înteles. Vei întelege în timp.

Adu-ti aminte ca nu tu alegi iubirea. Iubirea te alege pe tine. Tot ce poti de fapt sa faci e sa o accepti în tot misterul ei atunci când intra în viata ta. Simte cum te umple pâna la preaplin apoi deschide-te si ofer-o celor din jur.

Da-o înapoi persoanei care a trezit-o la viata în tine. Da-o celor care o desconsidera. Da-o lumii din jurul tau cum poti mai bine. Aici e unde gresesc multi îndragostiti. Traind atât de mult fara iubire, înteleg iubirea doar ca pe o nevoie. Ei vad inimile lor ca pe locuri goale care vor fi umplute de iubire, si încep sa priveasca iubirea mai degraba ca pe ceva ce curge spre ei decât dinspre ei.

Prima pala a unei iubiri noi e un preaplin, dar pe masura ce iubirea lor se raceste, ei revin la a vedea iubirea ca pe o necesitate. Înceteaza sa fie persoane ce genereaza iubire si devin persoane ce cauta iubirea. Ei uita ca secretul iubirii este ca e un dar si ca singurul mod de a o face sa creasca e sa o oferim gratuit.

Tine minte aceasta si pastreaz-o lânga inima ta. Iubirea are timpul ei, propriile ei anotimpuri si propriile ei motive pentru a veni si pentru a pleca. Nu o poti mitui, nu poti sa o constrângi sau sa o convingi sa ramâna. Tot ce poti face e sa o îmbratisezi când soseste si sa o dai mai departe când vine la tine. Dar daca ea alege sa plece din inima ta sau din inima persoanei pe care o iubesti nu poti face nimic si nu ar trebui sa faci nimic.

Iubirea a fost din totdeauna si va ramâne pentru totdeauna un mister. Bucura-te ca a venit sa traiasca pentru un moment în viata ta.

Daca-ti tii inima deschisa, va veni din nou.

(sursa aici)

Lumea este oglinda prin care tu te privesti