Dupa multi ani de saracie grea, care insa nu i-au zdruncinat increderea in Dumnezeu, rabinului Eisik din Cracovia i s-a poruncit in vis sa mearga sa caute o comoara la Praga, sub podul care duce la palatul regal. Dupa ce visul s-a repetat de trei ori, rabinul Eisik s-a hotarat si a plecat la Praga.
Numai ca podul era pazit zi si noapte de gardieni, astfel incat rabinul nu indraznea sa se apuce de sapat. Venea insa in fiecare dimineata langa pod si ii dadea tarcoale pana seara. In cele din urma, seful pazei, intrigat de ceea ce vedea, l-a intrebat, politicos, ce cauta acolo: cauta ceva anume sau asteapta pe cineva?
Atunci rabinul Eisik i-a povestit visul datorita caruia venise de atat de departe la Praga. Paznicul a izbucnit in ras: "Bietul de tine, cu pingelele tale tocite! Ai pornit la asemenea drumetie de dragul unui vis! Deh, asa e cand te increzi in vise! Si eu ar fi trebuit sa-mi iau picioarele la spinare, cand mi s-a poruncit odata, in vis, sa merg la Cracovia si, in odaia unui jidov pe care, chipurile, il chema Eisik, fiul lui Jekel, sa sap undeva dupa soba, ca sa gasesc o comoara. Eisik, fiul lui Jekel! Parca ma vad la locul cu pricina - unde probabil jumatate din locuitorii evrei se numesc Eisik si cealalta jumatate Jekel - scotocind prin toate casele!" Si paznicul a izbucnit din nou in ras.
Rabinul Eisik s-a inclinat, s-a intors acasa, a dezgropat comoara si, cu o parte din ea, a construit o casa de rugaciune care se numeste Scoala "Reb Eisik Reb Jekel".
"Luati aminte la aceasta poveste! - obisnuia sa spuna rabinul Bunam - si primiti invatatura ei: anume ca exista ceva care nu e de gasit nicaieri in lume, nici chiar langa cel Drept si Sfant (Zaddik), dar ca totusi exista un loc unde lucrul acela poate fi gasit".
"Invatatura" acestei pilde poate fi "tradusa", fireste, si intr-o varianta abstract-discursiva. Ea ar include urmatoarele teme:
a. De cele mai multe ori, ceea ce cauti e la indemana, in lumea ta, in casa ta, in interiorul tau.
b. Pentru a gasi ceea ce cauti, trebuie mai intai sa faci un lung ocol, sa te intorci la tine de departe, sa faci un drum. "Aproapele" se valorifica numai dupa o laborioasa experienta a "departelui".
c. De multe ori, a fi credul e mai rentabil decat a fi sceptic. A lua visele in serios poate aduce beneficii pe care "spiritul critic" si "rezonabilitatea" le rateaza.
d. Pentru a lua visele in serios, nu trebuie sa abandonezi cu totul discernamantul. Numai dupa ce rabinul Eisik viseaza de trei ori acelasi lucru, decizia lui a de porni la drum i se pare justificata.
e. Cand ai gasit ceea ce cauti, nu trebuie sa tii "comoara" doar pentru tine. Recomandabil e sa o investesti si in beneficiul celorlalti, al comunitatii.
f. "Solutia", "raspunsul", e in preajma ta, dar pentru a o descoperi ai nevoie de interventia salutara a unui "strain": strain de tara ta, de religia ta,de limba ta, de cultura ta. Imediatul "comorii" se dezvaluie ca beneficiu al "strainatatii", al unei temporare instrainari de sine si de mediul tau familiar.
g. "Adevarul" nu e de negasit, dar el nu se afla neaparat in teritoriul previzibilului, al intelepciunii "institutionalizate". El poate fi atins, este cu siguranta intr-un loc anume, dar, de regula, in alt loc decat cel in care-l cauti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu